Prezentare generală

După unele opinii tulburările de alimentație sunt considerate a fi o alegere a stilului de viață. Dar tulburările de alimentație sunt, de fapt, boli grave și adesea fatale, care cauzează perturbări grave ale comportamentului alimentar al unei persoane. Obsesia legată de mâncare, de greutatea corporală sau de  forma în care se află o persoană pot semnala, de asemenea, o tulburare de alimentație. Tulburările de alimentație obișnuite includ anorexia nervoasă, bulimia nervoasă și mâncatul compulsiv.

Semne si simptome

ANOREXIA NERVOASĂ

Persoanele cu anorexie nervoasă se pot considera supraponderale chiar și atunci când sunt în mod periculos subponderale. Persoanele cu anorexie nervoasă se cântăresc de obicei în mod repetat, își restricționează sever cantitatea de alimente pe care o consumă și mănâncă doar cantități foarte mici din anumite alimente. Anorexia nervoasă are cea mai mare rată de mortalitate dintre toate tulburări psihice. În timp ce multe femei tinere și bărbați cu această tulburare mor din cauza complicațiilor asociate cu foametea, alții mor pentru că se sinucid. În cazul femeilor care prezintă anorexie, sinuciderea este mult mai frecventă decât la majoritatea celorlalte tulburări mintale.

Simptomele includ:

  • Mâncatul extrem de puțin
  • Faptul de a fi extrem de slab (scheletic)
  • Eforturi neobosite de a avea o siluetă extrem de subțire și de a nu menține o greutate normală sau sănătoasă
  • Teama intensă de a nu lua în greutate
  • Imaginea distorsionată asupra propriului corp, o stimă de sine care este puternic influențată de percepția formei și a greutății corporale, sau negarea gravității faptului de a avea o greutate corporală extrem de scăzută.

Alte simptome se pot dezvolta în timp, inclusiv:

  • Scăderea masei osoase şi degradarea microarhitecturii ţesutului osos (osteopenie sau osteoporoză)
  • Anemie ușoară și scăderea masei musculare și slăbiciune
  • Păr și unghii fragile
  • Piele uscată și gălbuie
  • Creșterea părului fin pe tot corpul (lanugo)
  • Constipație severă
  • Scăderea tensiunii arteriale, puls și respirație încetinite
  • Deteriorarea structurii și funcției inimii
  • Leziuni ale creierului
  • Funcționare deficitară a mai multor organe
  • Scăderea temperaturii corpului, determinând o permanentă senzație de frig
  • Stare de letargie, leneveală sau senzație de oboseală tot timpul
  • Infertilitate

BULIMIA NERVOASĂ

Persoanele cu bulimie nervoasă au episoade recurente și frecvente de a consuma cantități neobișnuit de mari de alimente și se simt lipsite de control asupra acestor episoade. Aceste episoade de mâncat compulsiv sunt urmate de comportamente care compensează supraalimentarea, cum ar fi: inducerea vomei, utilizarea excesivă a laxativelor sau diureticelor, postul, exercițiile fizice excesive sau o combinație a acestor comportamente. Spre deosebire de anorexia nervoasă, persoanele cu bulimie nervoasă mențin de obicei ceea ce este considerat o greutate sănătoasă sau relativ normală.

Simptomele includ:

  • Durere în gât și gât cronic inflamat
  • Umflarea glandelor salivare în zona gâtului și a maxilarului
  • Afectarea smalțului dinților și dinți din ce în ce mai sensibili, decolorați din cauza expunerii la acidul gastric
  • Tulburări de reflux și alte probleme gastro-intestinale
  • Tulburări intestinale și iritații datorate abuzului de laxative
  • Deshidratare severă din cauza pierderii de fluide
  • Dezechilibru electrolitic (valori prea mici sau prea mari de sodiu, calciu, potasiu și alte minerale), care pot duce la accidente vasculare cerebrale sau atacuri de cord.

MÂNCATUL COMPULSIV

Persoanele care suferă de episoade de mâncat compulsiv  pierd controlul asupra cantității de alimente îngurgitate. Spre deosebire de bulimia nervoasă, perioadele de supraalimentare nu sunt urmate de comportamentul de inducere a vomei, folosirea laxativelor și a diureticelor, exercitii excesive sau post. Ca rezultat, persoanele care suferă de această tulburare sunt adesea supraponderale sau obeze.

Simptomele includ:

  • Consumul de alimente în cantități neobișnuit de mari, într-o anumită perioadă de timp
  • Consumul de alimente chiar și atunci când nu există senzația de foame sau din contră când este prezentă senzația de saturație
  • Ingerarea rapidă a alimentelor în timpul episoadelor de mâncat compulsiv
  • Ingerarea de alimente chiar și atunci când se instalează senzația inconfortabilă de a fi prea plin
  • Consumul de alimente în secret pentru a evita jena sau fără companie
  • Senzație de teamă, rușine sau vinovație
  • Dietă ținută în mod frecvent, dar în general fără pierdere în greutate

Factori de risc
Tulburările de alimentație pot să apară frecvent în rândul adolescenților sau adulților tineri, dar se pot dezvolta și în timpul copilăriei sau mai târziu în viață. Aceste tulburări afectează ambele sexe, deși procentul femeilor afectate este mai mare decât cel al bărbaților. Bărbații, la fel ca și femeile cu tulburări de alimentație, au, de asemenea, o imagine distorsionată asupra propriului corp. De exemplu, bărbații pot dezvolta  dismorfie musculară, un tip de tulburare marcată de o preocupare extremă de a deveni mai musculoși.

Cercetătorii au constatat că tulburările de alimentație sunt cauzate de o interacțiune complexă a factorilor genetici, biologici, comportamentali, psihologici și sociali. În acest sens, cercetatorii folosesc cele mai recente tehnologii și știința pentru a înțelege mai bine tulburările de alimentație.

Una dintre aceste abordări implică și studiul genelor umane. Tulburările de alimentație se transmit transgenerațional, astfel că cercetatorii lucrează pentru a identifica acele variații de ADN, care sunt legate de riscul crescut de a dezvolta tulburări de alimentație.

Studiile efectuate pe baza imagisticii creierului oferă, de asemenea, o mai bună înțelegere a tulburărilor de alimentație. De exemplu, cercetătorii au descoperit diferențe între tiparele de activitate cerebrală a femeilor cu tulburări de alimentație comparativ cu tiparele de activitate cerebrală a femeilor sănătoase. Acest tip de cercetare poate ajuta în ghidarea dezvoltării unor noi metode de diagnosticare și tratare a tulburărilor de alimentație.

Descoperă mai multe despre legătura dintre minte și corp, modurile în care psihoterapia te poate ajuta să depășești o perioadă dificilă sau traumele din copilărie, cum să-ți gestionezi mai bine emoțiile și cum să ții stresul sub control. Parcurge informațiile de pe site și trimite cu încredere formularul de contact către PsihoHelp cu mesajul sau întrebările tale, fie pentru a-ți face o programare.