Depresia este o tulburare care afectează la nivel global aproximativ 270 de milioane de persoane şi are un impact consistent în calitatea vieţii acestora, prin stări intense de tristeţe, apatie, lipsa interesului, modificări ale apetitului alimentar, tulburări de somn, afectarea relaţiilor, scăderea randamentului în muncă. Cazurile severe se soldează cu suicid, depresia fiind a doua cauză a sinuciderii în rândul persoanelor cu vârstă cuprinsă între 18 şi 30 de ani.

Există mai multe opţiuni de tratament pentru depresie, cele mai larg folosite fiind psihoterapia şi medicaţia.

Cele mai cunoscute medicamente antidepresive sunt cele de tip SSRI (recaptori selectivi de serotonină): fluoxetină (Prozac, Sarafem), sertralină (Zoloft), paroxetină (Paxil), citalopram (Celexa, Cipramil), escitalopram (Lexapro). Acestea pot fi achiziţionate doar prin reţetă medicală eliberată de către medicul psihiatru, în urma unui consult de specialitate.

Aceştia acţionează prin mărirea duratei în care serotononina, un neurotransmiţător implicat în reglarea stării de bine, este disponibilă receptorilor săi. Aceşti receptori se află nu doar la nivelul creierului, ci şi la nivelul altor organe, de exemplu inimă, intestin, ficat, rinichi. Odată intrat în organism, medicamentul acţionează asupra tuturor acestor receptori, indiferent de localizarea lor în corp, determinând o serie de efecte secundare.

Fluoxetina (Prozac) este recomandată în depresie majoră, OCD (tulburare obsesiv-compulsivă), tulburare de panică, bulimie. Dintre efectele secundare ale fluoxetinei amintim: ameţeală, durere de cap, anxietate, tulburări de somn, lipsa poftei de mâncare, oboseală, transpiraţie excesivă. Rar pot să apară: agitaţie, gânduri de suicid, hemoragii uşoare, scădere în greutate, tremur, spasme musculare, scădere a libidoului, disfuncţii erectile (erecţie prelungită şi dureroasă).

Sertralina (Zoloft) este prescrisă în cazuri de depresie majoră, OCD, tulburarea de panică, PTSD, tulburare menstruală disforică, anxietate socială. Printrele efectele sale secundare enumerăm: insomnie, ameţeli, somnolenţă, oboseală, agitaţie, nervozitate, dureri de cap, diaree, constipaţie, vărsături, greaţă, senzaţia de gură uscată, dureri în gât, lipsa poftei de mâncare, apetit crescut, transpiraţie abundentă, scăderea libidoului, ejaculare precoce, bruxism, amorţeli, furnicături, tensiune musculară, tinitus, tulburări de vedere, palpitaţii, bufeuri, căscat. Rar se pot întâlni: halucinaţii, convulsii, contracţii musculare involuntare, amnezie, aplatizare emoţională, dificultăţi în respiraţie, sângerări nazale, dureri de spate, dificultăţi în urinare (urinare frecventă, creşterea volumului de urină, incapacitatea de a urina), edem. În cazul întreruperii bruşte poate să apară ameţeală, amorţire musculară, tulburări de somn, agitaţie, anxietate, migrene, greaţă, vărsături. Persoanele aflate în tratament cu sertralină au un risc mai mare de fracturi osoase.

Paroxetina (Paxil) este prescrisă în cazuri de depresie, OCD, anxietate, PTSD. Aceasta poate avea drept efecte secundare oboseală, durere de cap, ameţeli, insomnie, diaree. Rar: disfuncţii erectile, hemoragii, creşterea tensiunii arteriale.

Citalopramul (Cipramil) este indicat în depresie, atacuri de panică, anxietate socială. Printre efectele sale secundare amintim: senzaţie de gură uscată, transpiraţie abundentă, insomnie, oboseală, senzaţia de slăbiciune, disfuncţii erectile, creşterea tensiunii arteriale.

Escitalopramul (Lexapro) este recomandat în cazuri de depresie, tulburări de panică, anxietate socială, anxietate generalizată, OCD. Acesta prezintă mai puţine efecte secundare decât în cazul altor medicamente, efecte care scad în intensitate pe măsură ce corpul se obişnuieşte cu noua substanţă: senzaţie de gură uscată, oboseală, durere de cap, insomnie, transpiraţie.

Riscurile comune ale medicamentelor de tip SSRI sunt: risc de reacţii alergice, interacţiune cu alte medicamente (inclusiv homeopate, ex. sunătoare) şi alcool, agravarea simptomelor prezente în cazul diabetului, glaucomului, bolilor renale, tulburărilor cardiovasculare, bolilor hepatice. Este indicat ca persoanele aflate în tratament cu SSRI-uri să evite conducerea de autoturisme sau manipularea instalaţiilor complexe, pentru a împiedica acciddentările. Atunci când se realizează întreruperea bruscă a tratamentului efectele secundare se pot agrava, cu cât pacientul este mai tânăr şi cu cât durata tratamentului este mai lungă. În plus, durează 2-6 săptămâni pentru un efect complet (să ajungă la concentraţia plasmatică optimă).

În concluzie, medicaţia antidepresivă de tip SSRI este indicată pentru ameliorarea simptomelor de depresie, însă aceasta vine la pachet cu o serie de efecte secundare importante. Studiile arată că o combinaţie de psihoterapie şi medicaţie are un efect semnificativ mai ridicat în tratamentul depresiei şi creşterea calităţii vieţii decât intervenţia unică medicamentoasă.

Descoperă mai multe despre legătura dintre minte și corp, modurile în care psihoterapia te poate ajuta să depășești o perioadă dificilă sau traumele din copilărie, cum să-ți gestionezi mai bine emoțiile și cum să ții stresul sub control. Parcurge informațiile de pe site și trimite cu încredere formularul de contact către PsihoHelp cu mesajul sau întrebările tale, fie pentru a-ți face o programare.

PROGRAMEAZĂ-TE