Ceea ce la începutul anului era doar o infecţie virală întâlnită într-o provincie a Chinei, în două luni a fost declarată drept pandemie şi virusul, extrem de contagios, s-a propagat la nivelul întregii planete, ajungând inclusiv în România.

Infecţia cu SARS-Covid19 pare să se manifeste ca o banală răceală în cazul populaţiei tinere şi cu o stare de sănătate normală, însă poate avea complicaţii serioase, uneori fatale, pentru persoanele vârstnice sau cu istoric de probleme de sănătate.

Lupta cu un agresor invizibil a dus la o serie de schimbări în viaţa de zi cu zi. Suspiciozitatea faţă de semenii noştri (care ar putea fi purtători asimptomatici) a crescut, autorităţile au impus o serie de restricţii, distanţarea socială şi limitarea ieşirilor din spaţiul locuinţei sunt obligatorii. Multe persoane lucrează acum de acasă, unde trebuie să îndeplinească mai multe roluri decât de obicei: partener, soţ, părinte, angajat. Alte persoane sunt în risc de a-şi pierde locul de muncă sau au intrat în şomaj tehnic, sau, din potrivă, sunt în prima linie de apărare (medici, asistente).

Toate aceste transformări fac ca multe persoane să experimenteze în această perioadă stări intense de frică, panică, neputinţă, neîncredere, furie, revoltă, lipsă de siguranţă, neajutorare sau resemnare. Vă prezentăm câteva metode de a le gestiona mai uşor:

  1. Dă-ţi voie să simţi toate aceste emoţii, numeşte-le corect, acceptă-le ca fiind reacţii fireşti, normale în contextul de faţă şi exprimă-le într-o manieră potrivită. Este prima dată când treci printr-o astfel de situaţie, deci nu aveai de unde să ştii de dinainte cum să te comporţi.
  2. Aminteşte-ţi că nu eşti singur. Toţi suntem în aceeaşi barcă. Aşa cum tu simţi frică sau revoltă, emoţii asemănătoare experimentează şi cei din jurul tău. Toţi oamenii sunt îndreptăţiţi la trăirea unor emoţii intense în această perioadă. Când apare un conflict sau o stare de tensiune, căci este inevitabil să nu apară, gestionează-le cu calm şi acţionează înspre repararea relaţiei şi rezolvarea problemei, nu înspre a găsi vinovaţi.
  3. Arată compasiune şi blândeţe faţă de tine şi faţă de ceilalţi. Permite emoţiilor să se exprime, demonstrează mai puţină critică şi mai multă apreciere şi recunoştinţă
  4. Pune la îndoială propriile gânduri. Te încurajez să faci o listă cu toate gândurile şi convingerile tale legate de situaţia de faţă. Pentru fiecare gând trecut, ia-ţi un minut şi întreabă-te cât de verosimil, de probabil este. Care este cel mai grav lucru care s-ar putea întâmpla? Care este şansa ca el să aibă loc în realitate? Ce poţi să faci tu, în mod real, pentru a preveni asta?
  5. Acceptă necunoscutul şi concentrează-ţi controlul asupra ceea ce poţi controla în realitate. În paralel cu lista de mai sus, poţi pune pe hârtie şi toate lucrurile, activităţile în care tu ai puterea: eşti capabil să te speli pe mâini, să mănânci sănătos, să dai un telefon sau un email, să stai acasă.
  6. Informează-te din surse oficiale şi limitează accesul la ştiri legate de pandemie la 1-2 ori pe zi (eventual nu înainte de somn). Expunerea repetată la un scenariu apocaliptic nu face decât să înveţe creierul să se aştepte la ce e mai rău, creşte nivelul de hormoni de stres şi menţine organismul într-o stare permanentă de luptă sau fugă. Acest lucru duce la scăderea eficienţei sistemului imunitar, principalul nostru aliat în cazul unei infecţii.
  7. Respectă normele şi restricţiile impuse de autorităţi. Prin limitarea contactului fizic şi păstrarea distanţei protejezi atât sănătatea ta, cât şi a celor din jur.
  8. Alege să te hrăneşti sănătos, consumă fructe şi legume (pentru aportul de vitamine), carne, ouă şi lapte (pentru aportul de proteine, necesare sintezei de anticorpi). Alege produse din surse sigure, puţin procesate, şi evită hrana de tip fast-food sau produsele care conţin mult zahăr sau grăsimi. Acestea nu fac decât să frâneze sistemul imunitar.
  9. În măsura în care este posibil, fă sport. Câteva genoflexiuni, fandări, flotări sau ridicare de greutăţi se pot realiza cu uşurinţă în sufragerie, fără să ai nevoie echipamentul unei săli de sport. Activitatea fizică stimulează sistemul imunitar şi activează sinteza de endorfine la nivel cerebral, care ne dau o stare de bine.
  10. Aminteşte-ţi toate acele activităţi, hobby-uri pe care le amânai să le faci din lipsă de timp. Acum ai ocazia să citeşti, să te uiţi la seriale, să înveţi o limbă străină sau să croşetezi ori să faci curăţenie generală în dulapuri şi sertare.
  11. Acordă atenţie relaţiilor cu cei din jur. Dacă eşti în izolare alături de familia ta (partener, copii, părinţi), ar putea fi important să stabiliţi limite clare pentru acele momente în care poate ai nevoie de puţin timp în intimitate, cu tine. Dacă eşti singur, nu te sfii să dai un telefon sau să faci o videoconferinţă cu cei care nu sunt lângă tine şi de care îţi este dor. Cu siguranţă şi ei îţi simt lipsa.
  12. Păstrează o rutină. Pe cât posibil, respectă orele de somn, de relaxare şi de activitate. Dacă munceşti de acasă, desemnează un spaţiu (o cameră, un birou) doar pentru muncă, nu şi pentru alte activităţi. Fă pauze, ridică-te de pe scaun, bea un pahar cu apă, iar când programul de muncă s-a încheiat, deconectează-te din sistem. Altfel, vei fi mai obosit decât de obicei, pentru că vei avea senzaţia că ai muncit mai mult decât o făceai înainte.
  13. Ai grijă de cei care au nevoie de ajutor (vârstnici, persoane bolnave), în măsura în care poţi şi fără să te pui pe tine în pericol. Actele de ajutorare a celor din jur îţi oferă o stare de bine, un sentiment de putere şi control, ce scad anxietatea. Aminteşte-ţi că vom trece cu bine peste asta doar dacă vom colabora unii cu alţii.
  14. Trăieşte în prezent, ia fiecare zi aşa cum vine. Asta nu te împiedică, însă, să-ţi faci planuri de viitor. Gândeşte-te unde îţi vei petrece concediul următor sau cum vei sărbători încetarea stării de urgenţă şi reluarea mersului firesc al lucrurilor.
  15. Păstrează un tonus pozitiv. Omenirea ştie că orice stare critică, pandemie sau război nu durează la nesfârşit. Poate părea dificil să fii încrezător şi să râzi în acest context, însă cu siguranţă au existat momente dificile in viaţa ta în care ai rămas optimist şi te-ai concentrat pe latura pozitivă a lucrurilor. Poţi aplica aceeaşi strategie şi în situaţia de faţă. Nu ştii niciodată ce lucruri bune pot să iasă dintr-o criză!

Descoperă mai multe despre legătura dintre minte și corp, modurile în care psihoterapia te poate ajuta să depășești o perioadă dificilă sau traumele din copilărie, cum să-ți gestionezi mai bine emoțiile și cum să ții stresul sub control. Parcurge informațiile de pe site și trimite cu încredere formularul de contact către PsihoHelp cu mesajul sau întrebările tale, fie pentru a-ți face o programare.

PROGRAMEAZĂ-TE