Stresul este numit boala secolului și a reușit să își facă loc în viața fiecărei persoane. Nu mi s-a întâmplat niciodată să întâlnesc pe cineva care nu a simțit stres niciodată, mai ales ținând cont de ritmul alert în care trăim. Deși cu toții ne simțim stresați în unele momente, am observat că foarte puțini oameni știu exact cum funcționează stresul, de ce apare și mai ales, cum să se relaxeze. Într-un fel, nu sunt mirată deoarece este greu să gestionezi ceva ce nu cunoști suficient de bine. Ca în orice altă situație, pentru a putea gestiona, eficientiza sau elimina o problemă este necesar să știm cât mai multe date ale problemei pentru a putea găsi soluțiile. În ceea ce privește stresul, psihologii se ocupă cu această parte de înțelegere și explicare, iar împreună cu clienții descoperă cele mai potrivite și adaptate forme de soluționare.

În primul rând trebuie să înțelegem când apare stresul și ce înseamnă această reacție, ce se întâmplă în mintea și în corpul nostru și câte tipuri de stres putem experimenta. Stresul este descris de oameni ca o stare de tensionare atât emoțională cât și psihică, ca o presiune interioară, vine la pachet cu stări de anxietate, agitație, capacitate de concentrare scăzută, o diminuare a capacității de a se bucura de viața de zi cu zi, o lipsă a capacității de a se detașa de problema care produce stresul, iritabilitate crescută, insomnie, somn neodihnitor, uneori coșmaruri, lipsă de răbdare și o toleranță din ce în ce mai scăzută la frustrare. Această reacție poate apărea în diverse situații care presupun presiune, timp limitat și puțin, o miză mare și așa mai departe. De regulă oamenii nu se stresează chiar din orice. Întâlnirile care vor afecta salariul, programările le medic, așteptarea unor analize medicale, deadline-ul dat de un șef agresiv și nu numai sunt situații care ar stresa pe oricine. Cu toții cred că am observat componenta fricii din cadrul stresului. Întotdeauna este vorba despre frica de a nu pierde ceva, de a nu păți ceva, de a nu strica ceva important. Cu toate astea, oamenii se mai stresează și din alte motive. Nu știu tot timpul ce face partenerul de cuplu, iar acest lucru devine o sursă de stres teribilă. Rămân blocați în joburi care nu le plac și se simt plafonați, fără nicio perspectiva de viitor și rămân într-o stare de frustrare și de stres. Au foarte multe activități în viața lor și nu reușesc să prioritizeze sau să renunțe la unele dintre ele și astfel ajung să fie stresați. Din câte se poate observa, deși vorbim tot despre stres, nuanțele sunt destul de diferite. Când așteptăm analizele medicale este normal să avem emoții, să fim un pic stresați și majoritatea oamenilor vor trece prin astfel de stări. Însă nu este obligatoriu și nici obișnuit să simțim stres când nu știm ce face, când face, cum face partenerul de cuplu sau copilul. Și să ajungem să nu mai dormim noaptea, să fim irascibili și agitați din cauza asta.

Aici intervine diferența dintre stresul obișnuit și stresul cronic care provine din rănile profunde pe care o persoană le are. Stresul obișnuit este cel care va fi resimțit de fiecare dintre noi într-o situație în care este în pericol de a pierde ceva, de a păți ceva rău, în care există o amenințare sau o miza mare la mijloc. În ceea ce privește stresul cronic, stresul venit din rănile profunde vorbim mai degrabă despre niște stări reprimate care sunt aduse la suprafață în urma expunerii la niște triggeri. Atunci când în mod obiectiv nu există o amenințare, un pericol, o situație presantă este anormal să resimțim stres, frică, agitație. Spre exemplu, în cazul cu partenerul de cuplu, dacă nu reușim să ne găsim liniștea și să ne vedem de viața noastră din cauza faptului că partenerul nu ne-a răspuns la un mesaj de o oră și deja intrăm într-un scenariu catastrofizant provocator de stres și frică atunci știm sigur că aici este o problema și sunt activate probleme mai vechi și nu este vorba despre prezent. Atunci când avem răni nevindecate la care suntem sensibili este foarte ușor să fim activați de un stimul din mediu și să resimțim emoții puternice și nepotrivite contextului prezent și se poate confunda cu stresul obișnuit. În ceea ce privește stresul venit din aceste răni este nevoie de o intervenție psihologică pentru a putea depăși problema. În ceea ce privește stresul obișnuit lucrurile sunt mai ușor de gestionat chiar și pe cont propriu.

Continui prin a explica exact ce se întâmplă în corpul nostru atunci când apare stresul. În momentul în care detectăm un pericol, o amenințare în mediu se activează structura numită amigdală care este responsabilă de reacțiile emoționale, în special cele de frică. În câteva momente amigdala a etichetat o situație că fiind periculoasă și transmite acest semnal trunchiului cerebral care activează sistemul nervos simpatic. Cu siguranță ați auzit despre reacția de tip “luptă sau fugi”. Ei bine, această reacție apare prin intermediul sistemului nervos simpatic care activează structurile fizice necesare unei reacții de tip luptă sau fugă. Astfel, nivelurile de adrenalină și de cortizol din sânge cresc, ceea ce ne oferă o doză mare de energie, motiv pentru care devenim agitați și nu mai putem să ne găsim liniștea stand într-un loc, crește pulsul deoarece este nevoie ca în sânge să fie transportat mai mult oxigen care să ajungă la organe, în mod special la mușchi, crește forța în mâini și în picioare și deseori apare un tremur venit din încărcătura și tensiunea care se crează, sângele este retras din extremități și dus către organele principale, iar din acest motiv membrele se răcesc considerabil, are loc o constricție a vaselor de sânge astfel încât să ajungă o cantitate de sânge mult mai mică în acele zone, apare sentimentul de amețeală din cauza energiei, tensiunii, vigilenței care se stârnesc destul de brusc. Sigur că aceste senzații pot fi mai intense sau mai slabe, se pot manifesta toate sau doar câteva în funcție de fiecare persoană în parte. Atunci când acestea devin foarte intense se poate ajunge până la atacul de panică. Toate cele enumerate se resimt împreună cu o senzație de frică, de tensiune, de apăsare și motivul pentru care oamenii nu pot dormi atunci când sunt stresați este adrenalina care continuă să fie eliberată în sânge. Cât timp pericolul rămâne activ în mintea noastră rămâne activ și sistemul simpatic, prin urmare adrenalina și cortizolul sunt secretate constant împiedicând capacitatea de a ne odihni și liniști. În trunchiul cerebral se hotărăște când este activat sistemul simpatic și când este activat sistemul nervos parasimpatic care are rol de relaxare, liniștire, regenerare în urma reacției de stres și recuperare. Când vorbim despre stresul cronic, venit din răni mai vechi discutăm despre o altă reacție fiziologică. În cazul acelor tipuri de stări se activează nervul vag, aflat în sistemul nervos parasimpatic, care are rolul de a încremeni (“freeze”). Este vorba despre o încremenire psihică și nu este obligatoriu să existe și o reacție fiziologică evidentă. Însă nervul vag este responsabil de reacția de “a face pe mortul” atunci când situația presupune pericol, absența posibilităților de scăpare, copleșirea emoțională și în mod special neajutorarea. În condiții de neajutorare apare încremenirea vagală, dată de nervul vag și astfel sunt disociate stările traumatizante și sunt ținute reprimate. Atunci când psihicul constată că reacția dată de sistemul nervos simpatic nu funcționeză ci poate chiar înrăutățește situația și nu este deloc spațiu pentru luptă sau fugă, trece automat în sistemul parasimpatic și este activat nervul vag. Sentimentele din aceste situații pot fi activate de stimuli din mediul extern dacă sunt similari cu cei din evenimentul traumatizant, chiar dacă evenimentul este încheiat complet, și atunci se pot resimți sentimente de frică, tensiune, presiune și nu numai și pot fi confundate cu stresul obișnuit.

Practic, ceea ce trebuie să înțelegem noi de aici este că stresul este o consecință, o reacție fiziologică și psihologică la detectarea unei amenințări, a unui pericol în mediul nostru intern sau extern. Astfel, un prim pas în gestionarea stresului este să identificăm care este pericolul cu care ne confruntăm și ce se poate face în legătură cu acesta.

Descoperă mai multe despre legătura dintre minte și corp, modurile în care psihoterapia te poate ajuta să depășești o perioadă dificilă sau traumele din copilărie, cum să-ți gestionezi mai bine emoțiile și cum să ții stresul sub control. Parcurge informațiile de pe site și trimite cu încredere formularul de contact către PsihoHelp cu mesajul sau întrebările tale, fie pentru a-ți face o programare.

PROGRAMEAZĂ-TE