(Parte din seria de 3 articole,
“Narcisiști, psihopați și sociopați… Cum îi deosebim?”)

Odată, un scorpion dorea să traverseze un râu, dar pentru că nu reușea singur, a cerut ajutorul celorlalte viețuitoare, care știau să înoate. Cum niciuna nu a fost de acord să-l treacă râul în spinare, de frică să nu le înțepe, scorpionul a cerut ajutorul și unei broscuțe ţestoase. „Nu vreau, i-a spus inițial ţestoasa, deoarece în vreme ce eu voi înota, tu o să mă înţepi şi am să mă înec.“ „Dragă ţestoasă, a râs scorpionul, dacă te înţep şi tu te îneci, mă scufund şi eu împreună cu tine. Nu ar fi logic să fac aşa ceva.“ Ca să o convingă, scorpionul a început să o măgulească pe broscuță, cu vorbe frumoase și seducătoare, până când broscuța a cedat. „Bine atunci, poate ai dreptate, a strigat ţestoasa. Urcă-te.“ Şi scorpionul s-a urcat pe spinarea țestoasei. Pe la mijlocul râului, a înţepat-o puternic pe ţestoasă. Pe când amândoi se scufundau, broscuța i-a spus: „Pot să te întreb ceva? Ai zis că nu e logic să mă înţepi. De ce ai făcut-o?“ „Ei, asta nu are nimic de-a face cu logica, a răspuns scorpionul. Aşa mi-e firea.“

Ce ne învață această fabulă? Că în ciuda promisiunilor și a vorbelor seducătoare, o persoană cu o personalitate, cum este cea narcisistă, nu se va schimba de la sine, iar pentru partenerii lor, o astfel de relație poate fi toxică și dureroasă. La fel ca și zicala veche românească, „Năravul din fire n-are lecuire“, tot așa și scorpionul sau narcisistul nu se va schimba, cel puțin nu fără un ajutor venit din partea unui specialist.

Problema este, că spre deosebire de scorpion, care admite că „așa îi este firea”, narcisistul nu va recunoaște niciodată că “firea” lui este de vină, ci va căuta această vină la ceilalți, astfel încât broscuța ar fi cea vinovată de faptul că a acceptat să îl traverseze râul, când la fel de bine ar fi putut să îl refuze…

Dar de unde vine denumirea de narcisism? Conform mitului grecesc, Narkissos era un tânăr frumos care, s-a îndrăgostit de reflecția sa, văzându-se în luciul unui izvor. Din cauza iubirii exagerate de sine, zeii l-au transformat în floarea, pe care astăzi o numim narcisă.

Freud a împrumutat acest termen (1910), pentru a explica alegerea de partener la homosexuali: “aceștia ….. se iau ei înșiși drept obiect sexual; ei sunt animați de narcisism și caută tineri care le seamănă și pe care să-i poată iubi așa cum mama lor i-a iubit pe ei înșiși”.

O persoană structurată narcisic este o persoană căreia îi lipsește empatia, este arogantă, se simte îndreptățită, este mereu în căutare de validare din partea celorlalți, încalcă limitele constant, este perfecționistă, lipsită de responsabilitate, considerând că problema este întodeauna la ceilalți și nu la el, tinde să îi învinovățească mereu pe ceilalți, și prezintă o inabilitate de a fi cu adevărat vulnerabil.

Cu toate că prezintă carențe în plan emoțional, cognitiv și coportamental, narcisiștii reușesc în mare măsură să-și organizeze gândurile și acțiunile. Ei tind să aibă mult succes în cariera lor și sunt capabili să ajungă în poziții de putere.

Există mai multe clasificări ale narcisismului, dar am ales să descriu aici în linii mari, doar două dintre formele narcisismului: cel grandios și cel vulnerabil.

Cel mai des întâlniți sunt narcisiștii grandioși, caracterizați prin extroversiune, dominanţă, manipulare, aroganță, le place să iasă în evidență și caută în permanență atenţie din partea celorlalți. Ei se văd ca fiind mai importanți și mai influenți decât oricine altcineva.

Pe de altă parte, narcisiştii vulnerabili sunt tăcuţi, rezervaţi, hipersensibili, reci din punct de vedere emoțional, invidioși, fragili, nepăsători, lipsiți de empatie. Au un puternic sentiment de îndreptăţire, dar se simt ușor ameninţaţi şi desconsideraţi. Folosesc ca defensă proiecția, blamându-i pe ceilalți de problemele lor.

În cazul persoanelor cu structuri narcisiste, indiferent că vorbim de narcisistul grandios sau de cel vulnerabil, când propria imagine este pusă sub semnul întrebării, devin ofensaţi şi agresivi. Este precum o boală în care bolnavii se simt bine, dar cei din jurul lor suferă.

Se pune întrebarea acum dacă există și narcisism sănătos? Când vorbim despre un narcisism sănătos, vorbim mai mult despre o persoană sigură pe sine, încrezătoare, cu o stimă de sine realistă, o persoană cooperantă, care încearcă să câștige aprobarea și respectul celorlalți și nu este încredințată că i se cuvine, este flexibilă, respectă limitele, se integrează bine într-o echipă și posedă inteligență emoțională.

Ce diferențe sunt între o persoană sigură pe sine și o persoană cu structură narcisică?

  • O persoană sigură pe sine nu încearcă să dovedească nimic, în timp ce narcisistul dorește afirmarea continuă.
  • O persoană conștientă de valoarea și puterea proprie este focalizată pe alții, în timp ce una narcisistă se concentrează pe sine însuși.
  • O persoană care are încredere în ea însăși va fi adesea mai preocupată de nevoile altora decât de nevoile ei. Narcisismul implică deseori incapacitatea de a vedea dincolo de sine.
  • O persoană sigură pe sine este dispusă să recunoască vina, în timp ce o persoană narcisistă încearcă să evite vina cu orice preț.
  • O persoană narcisistă are o viziune îngustă, un orizont închis, în timp ce una care are încredere în propriile forțe vede mai degrabă perspectiva.

Termenii de personalitate narcisică si narcisism patologic sunt desemnați a exprima o preocupare disproporționată față de propria persoană.

Vorbim despre narcisism patologic, în cazul acelor persoane care suferă de tulburarea de personalitate narcisistă (1-2% din populație).

Persoanele cu tulburare de personalitate narcisistă afișează o stimă de sine crescută, suferă de grandomanie și au o extremă nevoie de admirație. Ei se laudă cu privire la realizările lor și așteaptă ca ceilalți să îi laude și să observe calitățile lor speciale, chiar și atunci când realizările lor sunt obișnuite. În realitate, o persoană cu personalitate narcisistă, are o stimă de sine fragilă și o incapacitate de reglare a stimei de sine și din această cauză este extrem de sensibilă la cele mai mici aluzii de respingere sau critică. Aceste răni narcisice, așa cum sunt ele numite, dor atât de profund pentru că redeschid răni psihice foarte vechi.

Lipsa de sprijin și empatie parentală, în copilărie, poate avea o contribuție importantă în dezvoltarea narcisismului patologic. Copiii care nu primesc aprecieri din partea părinților nu reușesc să își dezvolte o stimă de sine sănătoasă. Ei dezvoltă o autopercepție eronată despre sine și se simt incapabili de a fi iubiți și admirați. Narcisismul patologic implică construirea unei fațade grandioase a perfecțiunii de sine care ascunde insuficiențele și imperfecțiunile percepute. Această fațadă (mască) este întotdeauna pe punctul de a se prăbuși și trebuie susținută printr-un flux constant de reasigurări din partea celorlalți, narcisistul având mereu nevoie să audă că este o persoană specială și unică.

Stima de sine a unei persoane cu personalitate narcisistă poate fi comparată și cu un rezervor care trebuie să fie în mod constant realimentat, cu un flux continuu de laude și atenție, ca nu cumva să secătuiască. Sentimentele de grandoare ajută aceste persoane să-și mascheze sentimentele de autodevalorizare. Cu toate acestea, eșecurile sau dezamăgirile pot amenința să desconspire aceste sentimente de autodevalorizare, tocmai datorită vulnerabilității stimei de sine. Acest lucru poate duce narcisistul într-o stare de depresie și ca o apărare împotriva depresiei și a sentimentelor de disperare, acesta va încearca să diminueze importanța dezamăgirilor sau a eșecurilor.

Vom vorbi în articolul din luna februarie ce înseamnă să fii într-o relație cu o persoană structurată narcisic și cum te poate afecta, pe tine și pe cei din jur.

Descoperă mai multe despre legătura dintre minte și corp, modurile în care psihoterapia te poate ajuta să depășești o perioadă dificilă sau traumele din copilărie, cum să-ți gestionezi mai bine emoțiile și cum să ții stresul sub control. Parcurge informațiile de pe site și trimite cu încredere formularul de contact către PsihoHelp cu mesajul sau întrebările tale, fie pentru a-ți face o programare.

PROGRAMEAZĂ-TE